MONAHIA PARASCHEVA- DOCTORA SUFLETELOR

Maica Paraschiva Cornea este de şapte ani medic la cabinetul Centrului Social al Episcopiei din Slobozia. Pacienţii săi spun că le tămăduieşte bolile trupului şi ale sufletului, înainte de toate, cu puterea cuvintelor sale calde.

Maica Paraschiva, medicul lui Dumnezeu. „La început, bolnavii îmi spuneau: «Ştiţi, aş vrea, totuşi, să văd un medic!»“

La uşa cabinetului medical de la etajul întâi al Centrului Social al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor este mereu rând. Femei, bărbaţi, copii, toţi aşteaptă să fie consultaţi de maica Paraschiva Cornea care de şapte ani le alină durerea, le vindecă bolile trupeşti şi, de multe ori, chiar şi pe cele sufleteşti.

Elena Ţâu are 54 de ani şi este pacienta maicii Paraschiva de cinci ani. Îi place s-o alinte „sfânta Paraschiva de la Slobozia“ pe măicuţa care a ferit-o din calea bolilor, iar pentru că leacurile ei au fost eficiente, ea şi-a înscris la cabinetul din sediul Episcopiei toată familia.

Femeia recunoaşte că vorbele maicii Paraschiva, care a încurajat-o să lupte cu boala, au făcut-o să treacă peste suferinţele trupeşti. „Mi-a schimbat tratamentul şi acum mă simt foarte bine. Este un om extraordinar. Are puterea să ne vindece cu vorbele“, mărturiseşte cu sinceritate Elena Ţâu.

Doar  o  mică  răceală

De după uşa cabinetului se aude o voce blândă: „Aşa, aşa... Bravo! Hai să vedem şi cum respiri! Ridică-ţi cămaşa, trage aer în piept... Aşa... Bine! Bravo! Eşti un băiat curajos!“. Pacienţii care aşteaptă fixează cu privirea uşa cabinetului, iar ochii lor se înseninează când aud vorbele dinăuntru.

Pe hol e forfotă, iar oamenii parcă nu mai au stare. „Înseamnă că e aici şi consultă pe cineva“, spune aproape în şoaptă o doamnă între două vârste. „Da, e foarte punctuală“, o completează un bătrân care se sprijină în baston.

În cabinet, pe un pat învelit într-un cearşaf alb, stă cuminte un băieţel care nu pare să aibă mai mult de 10 ani. Copilul se uită mirat la doctoriţa cu halatul alb tras peste straiele de măicuţă şi cu potcapul îndesat pe frunte, care-l examinează.

La câţiva paşi de pat, se află masa de lucru a maicii, unde stau la locul lor reţetarele, un stetoscop şi parafa. În dreapta, este dulapul cu medicamente şi materiale sanitare, iar pe un raft alăturat sunt aşezate câteva icoane.

După ce a terminat consultaţia, maica Paraschiva îşi pune stetoscopul în jurul gâtului şi se îndreaptă către masa de lucru, unde scrie o reţetă pe care i-o înmânează mamei copilului.

„Este doar o mică răceală, nu a fost ceva foarte grav. Trebuie să luaţi tratamentul aşa cum vi l-am prescris şi, în câteva zile, o să treacă“, îi spune maica Paraschiva mamei copilului.

A ales  mănăstirea la 17 ani

Povestea măicuţei Paraschiva începe undeva la sute de kilometri distanţă de cabinetul din Centrul Social al Episcopiei din Slobozia.

Paraschiva Cornea a ajuns aici de la Mănăstirea Vorona, din judeţul Botoşani. Avea 17 ani când a decis să renunţe la viaţa lumească şi să intre în casa lui Dumnezeu pentru totdeauna. S-a întâmplat într-o zi de duminică, atunci când a plecat să se roage la mănăstire şi acolo a rămas.

„Am simţit mereu că am har pentru credinţă, că am fost aleasă de Dumnezeu să fac asta. Familia nu s-a împotrivit alegerii mele. Eu sunt mulţumită şi-i mulţumesc Domnului pentru că m-a susţinut şi este alături de mine în tot ce fac. Aşa le spun şi pacienţilor mei: să creadă şi să se roage tot timpul la Dumnezeu“, rosteşte cu blândeţe maica Paraschiva Cornea.

Fiecare zi petrecută în călugărie a însemnat post, rugăciune şi, bineînţeles, multă ascultare şi îngăduinţă faţă de superiorii de la mănăstire.

Pe când era încă la Vorona, a fost selectată să facă parte, alături de alte 150 de maici din ţară, dintr-un proiect-pilot iniţiat de Patriarhia Română în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. Scopul acestuia era de a le învăţa pe călugăriţe noţiuni medicale.

Iniţial, a refuzat să participe la aceste cursuri, însă, într-un final, a acceptat. „Prin 1999, domnul doctor Pavel Chirilă, internist la vremea aceea, a iniţiat un proiect alături de Patriarhie şi Ministerul Sănătăţii, pentru ca maicile să facă o şcoală postliceală de asistente. Am fost 150 din toată ţara. Atunci m-am gândit că n-ar fi bine, pentru că eu mi-am dorit enorm mănăstirea. Dar eram sub ascultare şi am mers la şcoală“, mărturiseşte acum maica Paraschiva.

După absolvirea şcolii postliceale de asistente, a decis să meargă mai departe şi s-a înscris la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, pe care a terminat-o în 2007, cu specializarea medicină de familie.

„Ţin minte şi acum că am intrat în aulă şi m-au prezentat. Eram o fire foarte retrasă. Dar, până la sfârşitul facultăţii, s-a creat o relaţie foarte frumoasă între mine şi colegi, iar ea rezistă şi acum, pentru că suntem prieteni şi colaborăm profesional foarte bine“, îşi aminteşte maica despre viaţa de studenţie în Capitală.

Pacienţii  veneau cu acatiste

La Slobozia a ajuns la câteva luni de la absolvirea facultăţii, iar acum are 2.500 de pacienţi înscrişi pe listele sale.

Oamenilor le-a fost puţin mai greu la început să se acomodeze cu ideea că o călugăriţă ar putea să le trateze bolile. Din spatele mesei de lucru, maica Paraschiva Cornea povesteşte cu zâmbetul pe buze despre întrebările şi privirile curioase pe care i le-au aruncat în timpul primelor consultaţii pacienţii săi.

„La început, bolnavii intrau, făceau ochii mari şi întrebau de doctoriţa Cornea. «Eu sunt, luaţi loc!». «Ştiţi, spuneau ei, aş vrea, totuşi, să văd un medic!»“, rememorează maica. Totodată, nu puţine au fost cazurile în  care pacienţii s-au prezentat în cabinetul ei aducând şi acatiste.

„Într-o zi, s-a întâmplat să fie foarte mulţi şi am ieşit pe hol şi le-am spus: «Cei care aveţi acatiste mergeţi la preot, că există preoţi foarte buni. Cei care vor tratamente naturiste să meargă la homeopat, iar la mine să rămână cei pe care îi doare ceva şi au nevoie de tratament!»“, încheie maica Paraschiva Cornea.

Când nu este la cabinet, maica Paraschiva face parte dintr-o obşte de şapte călugăriţe care se ocupă cu treburi administrative la Centrul Eparhial din Slobozia.

Alină  voluntar 200 de suflete  nevoiaşe

Activitatea maicii Paraschiva nu se reduce doar la cabinetul medical. Alături de angajaţii Centrului Social al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, ea oferă sprijin şi alinare pentru200 de nevoiaşi, aflaţi în grija Asociaţiei „Matei Basarab“ a Episcopiei, în ale cărei acţiuni maica este implicată.