CALUGARII

Cuvantul "calugar" vine de la grecescul "kalos gheron" si inseamna "batrin frumos". Batrin frumos! Este un ideal! Sa fii batrin uneori este un avantaj, alteori este un handicap. Batrinetea vine diferit la oameni. Unii ajung batrini cu cuviinta, altii ajung la o batrinete pe care poporul o exprima in versurile: "Batrinete haine grele / Ce n-as da sa scap de ele".

Un calugar adevarat trebuie sa fie "batrin frumos"! Fie ca este la tinerete, fie ca este la batrinete, trebuie sa aiba o frumusete sufleteasca; fara sa se mai impiedice in nimicurile veacului acestuia, fara sa imbatrineasca si patimile lui cu el, ci sa lichideze tot ce mai are de lichidat. In loc de patimi sa ajunga la virtuti, sa fie un om odihnitor, un om care nu a trait degeaba, un om care aduce ceva in constiinta altora.

Ce inseamna batrin? Inseamna si intelept. Daca esti calugar, trebuie sa fii batrin inainte de batrinete, deci echilibrat, cinstit, intelept, sa ai calitatile batrinului. Sa fii ponderat mai mult decat un tinar (poti sa ai entuziasmul tinarului daca mai esti capabil de entuziasmul tinarului). In orice caz, daca esti batrin de la tinerete, adica echilibrat, ponderat, intelept, angajat cu seriozitate, in cazul acesta ai si calitatile batrinului, ai si capacitatile tinarului.

Mare lucru sa fie un calugar tinar cu calitati de batrin. Inca o data va spun: cind zic "batrin", nu ma gandesc ca omul acela nu mai face nimic, ca a ajuns la inactivitate pentru ca-i batrin si deci a incheiat socotelile cu lumea aceasta. Nu! Ma gandesc la batrinul acela care face tot ce poate, care aduce experienta lui de o viata, concluziile lui de o viata, in fata lui Dumnezeu si in fata oamenilor.

Cei care sunt la tinerete si se pregatesc de viata, trebuie sa stie ca batrinetea, maturitatea, tineretea, copilaria si toate varstele omului sunt un dar de la Dumnezeu, la care ajung mai ales aceia care au o tinerete curata, o tinerete cinstita. Viata de familie asa cum a lasat-o Dumnezeu si cum o vrea Dumnezeu, este un dar de la Dumnezeu. Dar exista si posibilitatea sa treci de viata de familie, mai sus. Daca treci de viata de familie ca sa ajungi la o viata superioara, fara sa te oblige cineva la aceasta, atunci trebuie sa fii batrin inainte de batrinete.

Un calugar trebuie sa fie un batrin frumos, un batrin imbunatatit, un batrin de care se bucura oamenii. De calugar sa te bucuri de la tinerete pina la batrinete. De cind esti tinar, daca te faci calugar, poti sa fii frumos sufleteste, sa se bucure oamenii de existenta ta cum se bucura de o floare, cum se bucura de o apa limpede, cum se bucura de un peisaj frumos, de un rasarit de soare, de un apus de soare, cum se bucura oamenii de lucrurile frumoase din jurul lor. Toate lucrurile le-a facut Dumnezeu sa fie frumoase si la vaz, si la gust, si la miros. Ganditi-va la un fagure de miere: cat este de minunat! Si miroase frumos... si dulceata are... si culoare placuta...

Batrinetea calugarului nu vine doar la batrinete, poate sa fie si la tinerete.

Un calugar trebuie sa traiasca pe pamint ca in cer. Sa-si gaseasca timp cat mai mult pentru a sta in fata lui Dumnezeu. Nu cu cartea deschisa pe masa, cu luminarea aprinsa, cu candela... ci cu inima deschisa pentru Dumnezeu, cu gandul la Dumnezeu.

Calugaria presupune oameni de exceptie. Oameni de exceptie! Omul obisnuit nu poate fi calugar! Daca devine calugar, nu este calugar deplin, este un improvizat in calugarie.

Cind vrei sa fii calugar, ar fi bine sa fii calugar inainte de a fi calugar.

In ziua cind am depus voturile monahale (impreuna cu inca doi candidati), mitropolitul de atunci a zis: "Voi, astazi, ati propovaduit mai mult decat oricind in viata voastra de pina acum si ati dovedit lumii, credinciosilor care au fost de fata, ca exista si un alt mod de vietuire decat viata comuna, a celor multi".

Un parinte de la Frasinei, Neonil Stefan, care acum este staret, a fost cindva la noi la manastire si ne-a spus un lucru care mie mi-a placut tare mult. A spus ca parintele care era staret cind s-a facut el calugar, i-a zis asa: "Acum calugar te-ai facut, sa vedem cind o sa te faci om de treaba!". Sa stiti ca nu-s niste glume! Poti sa ajungi improvizat pentru ca ai ajuns sa te faci calugar inainte de vreme.

Parintele Arsenie Boca, Dumnezeu sa-l odihneasca, avea o vorba: "Unii dintre calugari nu sunt calugari, ci cuiere de haine calugaresti".

Cineva zice catre mine: "Parinte, si eu sunt calugar de rasa, dar sunt fara rasa; ca sunt si calugari cu rasa si nu sunt de rasa".

Mama mea, Dumnezeu s-o odihneasca, imi spunea ca o femeie de la noi, lelea Sana lui Adam, cinta iarna in sezatoare un cintec, nu i-am stiut niciodata melodia, dar retin versurile:

"Pe dealul cu strugurii

Plimba-sa calugarii,

Blastamindu-si parintii:

De ce i-or calugarit,

Si nu i-or casatorit?".

Este un punct de vedere, o zicere, care poate fi adevarata sau nu, pentru ca, in general, nu parintii ii indruma pe copii sa se calugareasca. Numai ca sunt unii care se fac calugari inainte de vreme, inainte de a sti ce fac cind se fac calugari si acestia, in general, sunt improvizati si ratati.

Unii nu-s nici de manastire si nu-s nici de lumea asta. La manastire se zice ca unii-s de ruga iar altii-s de fuga.

Un calugar trist e un calugar cu luminile stinse.

SURSA http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/veniti-luati-bucurie/calugarii-82867.html